“Si vine noaptea. Adorm ascultand melodia. Ea adoarme fredonand. E mai rau ca sforaitu’ soramii…”
Sunt trezit intr-o dimineata prea insorita de Selena care emitea niste sunete gen: “Bubicooo :X buubi”… doar ca i se adresa unui ursulet koala gretos de roz pe care in tinea in brate. Fata asta n-a auzit de negru? Negru e tru.
Cica sa mergem la ore. OREE?? Asta trebuie sa fie interesant…
Intra in ceea ce se voia clasa o chestie parca desprinsa din desenele animate:
[schita facuta cand vorbea cu mine]
Si cica sa ne invete bunele maniere. A incercat si mama. E fara rost. Intre timp, atmosfera din clasa: batausu’ ameninta tocilaru’, Selena se minuna de frumusetea nemaidescoperita a gri-ului, cativa tremurau si ceilalti se plangeau ca au claustrofobie. A, unul a lesinat. Tru.
Face sa mancam mereu cu gura inchisa. E un geniu. Sa-l vad pe el cum baga in gura si gura inchisa. Apoi sa nu mancam cu mana. Si eu care ziceam ca fata de cretin e doar vreun criteriu de indetificare al tuturor profilor. Acum poate asa e la el acasa, se mananca cu picioarele.
Si alte baliverne. Ma seaca. Ne seaca.
Dupa ne ia intr-o excursie. Prin… padure! Jesus. Singurul lucru care ar salva-o ar fi sa ne lase aici. Ne vom manca unii pe altii. Legea junglei. Presimt ca voi fi mancat. E tru.
Si vine iiin sfarsit noaptea. Aia iar fredoneaza “I’m a Barbie Girl in a Barbie wooorld. Life in plastic is fantastiic”. Pe hol se aud susoteli. In momentul in care am auzit “nuuu… nu da” am stiut ca erau colegii mei de suferinta. Ies. Se planuia o evadare fara mine. Voiam sa iau parte.
Da, un plan deosebit de elaborat. Urma sa iesim pe usa fiindu-ne asigurate si spatele si fata de catre tipu’ cu muschi. Asta pe hartie. Pe teren, situatia va fi total altfel. Scapa cine poate.
Zis si facut. Totul era negru. Asta da atmosfera. Trebuie sa ma fac emo de noapte. Usa care ne despartea de libertate era pazita de cel de sus. I mean cel caruia i-am schitat eu artistic portretul, evident. Dormea in post. Ce urat. I like it.
Eu acum am observat ca lipseste partea vesela si roz a gastii. Aia probabil doarme strangand in brate acelasi koala care probabil plange in sinea lui ca a fost luat de pe raftul cadourilor date de PSD idiotilor pentru a-i vota. Am primit odata un pix de la ei. Nu mergea. Am votat PNL.
Revenind, promit sa-l reclam p-asta ca doarme in timp ce noi evadam si nu ne mai intoarcem vreodata. Iesim pe usa. Caini. Un adevarat penitenciar. Hai, cine se ofera sa fie mancare si sa-i salveze pe restu’? Stiam eu ca trebuia s-o iau pe Selena cu mine. Din nou scapa cine poate.
Toata lumea a incercat sa sara gardul. Daca saritul gardului de sarma ghimpata inalt de 2,5 m era proba olimpica, sigur tocilarul nostru n-ar fi trecut-o. A ramas agatat in varf intocmai ca-n filmele cu prosti. Urmeaza doar sa vina dimineata si sa inceapa ” CUCURIGUUUUU” atragand injuraturile tuturor celor treziti. Unul pentur toti si toti pentru unul? Neaa. N-are nimeni de gand sa se intoarca dupa el. Ajungem destul de departe in padure incat sa ne permitem sa ne odihnim.
O mana alba si rece ma apuca de umar si cand ma pregateam sa-i trag o miscare de karate, apar si altii. Ma gandesc ca am fost prinsi, dar nu sunt sigur. Ne duc cu forta inapoi la nava mama. Da, am fost prinsi.
Si cica de dimineata ne asteapta o detentie. Maare branza, am mai facut asta. Te pun sa scrii de multe ori o prostie si ii faci sa creada ca ti-ai invatat lectia in timp ce te gandesti cand repeti. Ar trebui sa fie tru. Acum la culcare folosindu-mi colega de camera pe post de cutiuta muzicala.
