Aparentul paradis de vise implinite si oameni care fac ce le place este un haos in care pluteste un nor dens de nervi, incordare si emotii exagerate, intr-un cadru mai dezorganizat ca un concurs scolar si mai plin de pile decat politica, cu un tip cu coafura gay care imi impunea un entuziasm necaracteristic si zambete fortate.

Si o sa-mi argumentez fiecare cuvant. Dar o iau cu inceputul.

Preselectia incepea conform netului la 10:00, mi-am propus sa ajung la 9.30, adica sa plec pe la 8.30 de acasa. In lungul pomelnic de lucruri de facut inainte de a pleca se gaseau cca 45 de minute pe putin de incalzit vocea in vederea inlaturarii vocii de morsa adormita. Am zis sa ma trezesc la 6.30. Alarma setata. Somn acum.

|

CEEEEEEEEE?? E 8 SI 10??? CAND, CUM?

Grrr. Alarma setata pe zilele lucratoare.

Pentru prima si ultima oara in toata viata mea in 25 de minute am fost mancata, imbracata si iesita pe usa.

Am ajuns acolo exact la 9.30, alta premiera in viata mea care nu se va repeta. Asta ca sa observ o jungla de oameni care stateau toti intr-o camera cu temperatura exagerata asteptand un semn de la organizatori. Mama a aparut si ea pe la 10.

Primul semn primit a fost ca de la 30 de grade ne scot afara la 5 ca sa filmam. Binee.

Zis si facut. Afara era un specimen… un tip cu parul tuns scurt si un fel de ciuf in loc de breton, blond cu cateva suvite satene cum era si restul parului si care purta palarie… cine ti-a facut frate parul? Iubitu’? Si inainta prin multime cu capul lasat jos si cu un pahar de cafea ridicat in aer ca un fel de drapel sau obiect sacru. Acest stimabil ne prezinta macaraua – o chestie lunga in varful careia era o camera si care se rotea artistic pe deasupra tuturor cu mari sanse de a-i lovi pe cei care stateau la baza ei. Si ne zice sa ne uitam mereuu la ea si sa facem galagie. Multimea: huooooooooo:-l. El: NU ASTFEL DE GALAGIE.

Dupa asta, ne pune sa ridicam si mainile. Ca si cum nu era suficient, apoi ne-a pus sa urlam si ‘romanii au talent’ cu mainile sus si apoi sa mai zbieram putin. Erau niste copile prin fata foarte insufletite care erau setate parca, ziceau asta incontinuu. Ca o papusa a carei cheita s-a stricat: romanii au talent. romanii au talent. romanii au talent. Da, ati prins ideea.

Dupa asta apar smiley si cu pavel cu niste fete de oameni adormiti si secati. Va inteleg. Pe cuvantul meu. Smiley se incurca de vreo 3 ori la discursul ala [stiam eu ca e pregatit. STIAM] darr a fost super, probabil singurul motiv de zambet natural de acolo. Ca sa nu mai zic ca s-a facut mai multa galagie cand au venit ei decat cand trebuia.

Cand intr-un final am putut sa intram, incepe goana dupa formulare desi aveam formular deja completat de pe net. Era deja ora 12. Ca sa inteleg: nu ne-ati lasat sa ne inscriem pe masura ce veneam ca sa pierdeti 2 ore facand 15 mii de cadre cu aceleasi cuvinte si ca apoi sa formam un semicerc de raza 5m in jurul birourilor de inscriere? Super strategie de marketing. Erau 4 tipe care faceau inscrieri si in loc sa fie 4 cozi ordonate cum suna civilizat, in jurul biroului exista un semicerc de oameni care se impingeau sa sara peste restul. Romania. Nu va imaginati ca biroul era in forma de semicerc sau ceva.

Pe la 14:00 reusesc si eu sa-mi iau numar.

N-o sa uit nenorocitul asta de numar niciodata.

Am luat un loc pe un petic de mocheta ramas liber si am stationat urmarind lumea cum ma ocoleste. Activitate de om secat. Timpul se scurgea rapid… asta e ciudat. Anunta un tip cu o voce ragusita (gen imi venea mie sa-mi dreg vocea cand il auzeam) o noua lista de auditii.

Tip: 676…

haidee… haideeeeee

El…4 *troll face*

MORI!

Pana la sfarsitul zilei am avut: 6760,6761,6762,6764….6767 :)

Faza interesanta.

Mesaj pentru smiley [nu-mi pasa daca il citeste sau il primeste prin eu stiu cine :-b]: adica cand intr-un final ma decid sa ma deplasez pana la tine sa-ti cer un nenorocit de autograf pe care sa scrii pentru prajiturica, tu pleci???

Bineee… bine. Bine.

Gen au plecat la 5… CU APROAPE 12 ORE INAINTEA MEA!

Zeennnn (%)

In timpul asta prietenul meu cu orientari sexuale aparent anormale ne-a pus sa facem un cerc gol in mijlocul salii si a adus niste trupe de dans sa faca ceva… super. Si dupa ii punea sa urle “-numele trupei- ARE TALENT!” si pe noi sa urlam entuziasmati dupa. Mooori in chinuuri… exaact asa…

In vreo ora se termina si prostia aia… aleluia..

Pe la 6-7 ne anunta ca fiind foarte multi, mai multi ca oriunde, totul ar putea dura pana la 3-4 noaptea si ca daca vrem, putem cere sa fim mutati pe duminica. Mai bine muream decat sa-mi pierd inca o zi. Asa ca am ramas.

S-a facut 8. Sala s-a eliberat si am atins performanta de a sta pe un scaun. Ma anchilozasem complet (:|.

Nu aveam niciun pic de emotii. Aveam nervi.

Se face in jur 10. In calitate de om care a stat acolo 12 ore, cunoasteam majoritatea fetelor de prin sala si cel mai mult imi placea cand vedeam fete noi. Ba mai mult, cand vedeam fete noi care veneau direct la interviu, adica deja isi dadusera auditia. Adica eu stau acolo 12 ore si voi veniti, dati auditia, dati interviul si plecati? Bun asa. Bine de stiut.

Mai devreme aflasem care le erau prioritatile, si anume grupurile, copii si provincia. Sunt de acord cu grupurile si copii. Dar provincia? Majoritatea sunt la modul: daca n-am reusit in orasul meu, hai sa vin la Bucuresti. Pai frate, asa ma duc si eu la auditie in constanta si intru printre primii ca de, sunt din afara. Si nu am mentionat partea cea mai buna: au terminat provincia pe la 12. Interesant era ca ramasesera maxim 100 de oameni in sala. Adica ei chiar incearca sa ma convinga ca din 600 de oameni doar 100 erau din Bucuresti? Adica dupa ce ca ma inseala pe fata ma mai cred si proasta. Parca nu e evident ca venea x care a dat suma y si e din bucuresti, a dat auditia si a plecat sa-si traiasca viata.

In tot timpul asta simteam vocea murindu-mi intr-un mare stil. Eram ragusita si cand vorbeam, dar cand cantam. Mi-era si frica sa incerc.

Ma duc si incerc sa iau un ceai, imi zice ca e pentru echipa. Echipa sa imparta. Ca si asa e incompetenta.

Se duce mama la ei sa-i intrebe daca ii pot spune pe ce lista sunt. Si cica: nu putem pentru ca facem listele pe loc.

Asta e… culmea dezorganizarii. Exact asta e.

In concluzie astept. Si astept. Inca astept. In sala mai raman maxim 10 persoane. Ce naiba frate?

Incepusem sa fiu folosita pe post de recuzita pentru interviuri, sa nu se vada la televizor cat de goala era sala => cat de tarziu era.

2.55: ultimele 2 liste

Deja eram prea obosita ca sa urmaresc numerele. Bine ca ziceau si numele.

A fost ce-a fost dar… surpriza zilei abia acum venise. Am fost… ULTIMA. Ultima frate. Imi parea rau sincer ca mai eram auditii si duminica si ca era una netrecuta pe lista [desteptilor] si pe care au trecut-o ultima, pentru ca as fi fost ultima auditie din tara. Asta ar fi fost tare.

Am auzit de la tipul cu listele de cca 30 de ori: cine se aude se duce la colegul meu din spatele salii, ridica mana te rog :-b. Gah. AM INTELES. SUNT AICI DE 17 ORE!

Ma duc acolo. Era 2.59. Sin cunostintele mele ora trebuia sa se schimbe din 3 in 2 noaptea, aparent a fost din 4 in 3. Pacat. As fi fost si calatoare in timp pe langa ultima de pe lista.

Mau stau pe acolo pentru altii dinaintea mea vreo 30 de minute. Apoi intru. ma trezesc cu microfonul in mana si ma intreb ce dumnezeu caut eu acolo, ragusita fiind. ok…

|

Am clacat. Am esuat grav, lamentabil, ma vor da astia la momente amuzante. Am fost oribila.

Ok, in realitate am ramas de vreo 2 ori fara aer dar… tot dat in bara se numeste. Ciudat este ca nu vad de ce as ramane fara aer la al 5-lea vers din ‘because you loved me’ a lu’ celine dion. Aaa, stiu ce s-a intamplat. Am descoperit dupa primele 2 versuri cat de urat se aude cand iau aer, neavand nici negativ, asa ca am luat aer mai discret. Sau… nu am luat. Nu mai stiu, eram oricum pe jumate adormita.

Cert e ca mi-am revenit si ajunsesem la nota de gratie din refren: “YOU GAVe me fa…ith??” ooo nu, n-ai facut asta. MI-AI OPRIT MICROFONUL IN MOMENTUL MEU DE STRALUCIRE ?!?!?!? Frate, e o performanta sa iei nota aia la 3 jumate noaptea, ce ma’sa:-l.

In concluzie, sunt 120% sigura ca n-o sa ma sune nimeni, si e mult mai bine asa. Si asta nu e gen: nu ma puteti concedia pentru ca demisionez. E gen: sunteti atat de non-profesionisti ca imi bag picioarele in tot ce inseamna emisiunea asta si imi cultiv vocea 2,3,5,10 ani si ma duc la un concurs normal.

Ca o concluzie a concluziilor: a inceput prost, a continuat prost si s-a terminat prost. Probabil cea mai ghinionista zi din viata mea. Intr-un mod masochist, a fost interesant. Intr-un mod foaarte masochist…

Ceea ce cine mi-a vazut/imi vede/imi va vedea testul predictiv la mate nu va putea intelege vreodata este ca 2-1=0 e pe modelul 1+1=3.

De ce?

Asa.

1+1=3   |-1

1=2

2-1=0

Exact. Dominated.

Cand nu pot sa dorm sau cand ma trezesc si nu imi arde sa deschid ochii… sau cand merg singura spre casa sau spre liceu ma gandesc la tot ce se poate. De ce e Pamantul rotund? Pentru ca se roteste. De ce se roteste? Trebuie sa fie o explicatie logica, ma rog. Nu asta e ideea. Poate ca Pamantul a fost candva plat cum se credea. Adica ce sa-ti povestesc, nu se putea roti si daca era plat in jurul Soarelui? Ba puteaaa. Vreau sa spun. De ce nu? Asa si 1+1=3. 1 si 3 sunt niste cifre desenate de niste tipi cand ii chinuia talentul si au zis ca hai sa hotaram noi valoarea mazgalelii, asta sigur va innebuni niste oameni in cateva mii de ani. Si daca 1=2 si 3=4? Dupa modelul: v-ati gandit vreodata ca poate verdele nu este verde?…… V-ati gandit vreodata ca poate 1 nu inseamna 1?

QED

[am o vaga, fff vaga impresie ca si faptul ca, de circa un an si o luna, ii sunt colega de banca dar eh, nevermind].

Pai hehe… vezi tu. Eu, ca persoana cu o experienta nemarginita in bloguri, pot afirma ca wordpress e mai bun… [imi inchid astia blogu daca fac reclama concurentei:-ss].

Dar ma rog, trecem la subiect. Momentul ei inspirational ma inspirat si pe mine. Si dintr-un motiv pe care nu il inteleg si, sincer, nici nu ma prea chinui sa-l inteleg, am simtit o nevoie subita de a scrie pe blog sii altceva in afara de povestioare despre emo sau copilasi. Acum intervine intrebarea: despre ce sa scriu??? Aproape ca m-am dezobisnuit sa scriu despre viata de zi cu zi si, daca memoria nu m-a lasat de la atata mate, nu cred ca am scris ceva despre liceu.

Asa ca o sa descriu o zi tipica de liceu.

—STOP—

Am ceva chiar mai bun. O sa descriu aceasta zi  pentru ca, plina de modestie, pot afirma ca am avut o zi foarte buna.

Asadar. Universul nu este iarna de partea mea pentru ca ceva despre orbita soarelui, ceva ce eu n-am invatat anul trecut desi ar fi trebuit, cauzeaza soare pe fata mea in fiecare dimineata de toamna in jur de ora 9.30 cand somnul, cum e si normal, este cel mai dulce.

Asa ca m-am trezit cu creierul si am inceput sa ma gandesc la tot ce se poate. La ce mi-ar putea da in testul la mate sa nu stiu (…daca as sti ce ar putea sa-mi dea sa nu stiu, atunci as sti acel lucru potential nestiut, deci n-ar mai exista lucruri nestiute, dar poate ar exista si impresia ar fi ca nu exista pentru ca pur si simplu nu pot sti ce nu stiu…. mind fucked.)

Si cand intr-un moment de impuls spre a face bine sau… mai concret, foamea… m-a determinat sa ma ridic din pat, am avut descoperirea brilianta ca sunt singura acasa, devenind gen: DE CE NU M-AM TREZIT MAI DEVREME???

Cand am ajuns pe mess m-a luat ale cu ceva gen: am facut toata seara si dimineata la mateeeee:-t si acum chimieee :-t

Eu: tema la chimie :|  aaaaaaaaaaaa :-l

Nu prea stiam daca e momentul s-o injur sau sa-i multumesc.

|

|

deci daca in  44gCo2 sunt 12 g C…..

|

|

conditii normale, iti bati joc de mine, cum se face porcaria asta :-l

|

DA \M/ REZULTAT ROTUND, ASTA TREBUIE SA FIE CORECT :x

|

Si am terminat… in timp record!

… mai mult timp pentreu mate.. in fond poate nu m-ar fi deranjat sa-mi ia mai mult chimia.

Am ajuns sa visez puteri, sa gandesc in puteri, sa vizualizez orice ca o putere, wtf is this????

…11.40. Trebuie sa plec la 12.00. Sunt in pijamale…

Cineva sa-mi dea o medalie, am fost gata intr-un timp record de 20 de minute. Defapt ce medalie, loc in cartea recordurilor.Te rog mersi?

Drumul pana la liceu ar putea fi facut si cu ochii inchisi. Pentru cine nu cunoaste acest fapt inca, sunt o persoana cu un fel de superputeri care se sincronizeaza perfect cu tramvaiele si metrourile. Singurul inconvenient este ca la acea minunata ora la care plec eu spre liceu, tramvaiul este mereu complet neincapator. Asa ca eu, persoana cu experienta, ma pozitionez unde trebuie sa vina usa tramvaiului. U mad, bro? *troll face* Din motive pur profesionale.  Pierd tramvaiului, pierd metroul. Pierd metroul, intarzii la liceu. Intarzii la liceu… bine, nu e ca si cum mi-ar pasa, dar ma enerveaza sa merg singura de la metrou la liceu, deci este vital pentru integritatea mea mintala sa nu intarzii la intalnirea de la unirii cu 10 la -1 din clasa.

Ok, asta nu e ce cred eu, nu?

Matematica m-a posedat.

Revenind. Tramvaiul a catadicsit sa-si miste rotile pana la mine si s-a oprti cu usa in dreptul meu. Este o… inginierie fina frate. Daca esti fix in mijlocul usii, trebuie sa te dai la o partea sa coboare mosii si babele. Dar… daca esti langa usa, cum este ideal, este, pai… ideal! Dar lumea nu e ideala cum iar placea fizicii… nu. Mai avem totusi si exceptii rare, o data pe semestru, ca astazi, cand se stabileste o legatura telepatica intre sinapsele mele si mana sau piciorul, whatever, al conductorului sau cum ii zice, cand el pune frana exact cand am eu nevoie. Convenabil.

Dupa ce sunt impinsa, imbrancita, inghesuita si intrebata de 10 ori daca cobor la prima (mai ales la mall, unde coboara tot tramvaiul geniilor), ajung in sfarsit, dupa 4 statii de agonie,  la destinatie si ma misc cu cata viteza pot spre metrou pentru ca mi s-a intamplat sa ma opresc sa-mi iau o sticla de apa si sa pierd metroul la diferenta de jumatatea de minut… are you kidding me?? Cu alte cuvinte, orice secunda este vitala.

Ajung la metrou si… ce dragut. Metroul plecase de 1 minut. Momentul perfect sa… exact la timp. Ale face ea cumva si ma suna fix cand trebuie. Sau daca nu, o sun eu. E dragut sa ai prieteni in aceeasi retea. Si mereu imi spune ca ea e la metrou. Ok, care e problema ta cu venitul la liceu la mijlocul pauzei, nu la sfarsitul orei precedente :-w? Am vorbit la telefon despre chimie si anume o problema din tema. Se uita restul oamenilor din metrou la mine ca la incarnarea lui Einstein. Putina lume a ajuns in clasa a 10-a sa inteleg.

Am ajuns la Unirii si… ce bucurie. Dristor 2 vine in 2 minute, iar trebuie sa ma grabesc.

…trenul circula in directia Gara de Nord-Dristor 2. Pentru directia Preciziei, coborati la statia Eroilor…

O sa ma razbun pe vocea invizibila candva.

Pur si simplu prea lenesa de a urca repede pe scarile rulante, astept linistita sa ma duca sus.

Asta nu mi se poate intampla. AL DOILEA RAND DE SCARI NU FUNCTIONEAZA.

Traversez primul semafor de la Izvor, al doilea, ca de obicei, e rosu pana ajung eu acolo. Singura parte buna e ca daca e rosu al doilea semanafor de la pod, e verde ce de la trecerea de pietoni spre liceu. Ma gandeam la un moment dat… ce-ar fi data trecerea aia n-ar fi semaforizata. Ori ar avea Lazarul de doua ori mai putini elevi, ori soferii n-ar mai trece intre 11-1 respectiv 5-7, ori ambele.

Intru in liceu si apoi in clasa… toti colegii au ori niste fete deprimate, ori speriate, ori fata de: cristi, cum ai facut la 3??? Constatare: teste la chimie. Brilliant.

Ma asteptam la asta.

Profa intarzie. Ca de obicei. Adica ne da teste ingrozitor de lungi si mai si intarzie la ore, in conditiile in care ora e de 45 de minute. Bun asa.

Testele se impart…

Prima: nu stiu, pass

A doua: wtf is this shit anyway?

A treia: daaaaa\m/ pana acum iau 2

A patra:….. nu-mi amintesc ex 4 frate

A cincea: deja erau probleme… hehe… preferatele mele

|

|

A 10-a: problema lunga… challenge accepted.

A 11-a:… l-am facut primul, care e logica in a pune cel mai convenabil exercitiu ultimul?

|

…after 40 mins…

Am facut tot B-) like a boss B-)

Nici nu am apucat sa profit de pauza ca a inceput ora de biologie… neinteresant.

Ora de fizica… ceva.. energie interna… blaa bla…. lucru mecanic? niciodata nu mi-a placut.

Apoooi… mate. Avem un fel de traditie in a da teste vineri. testul de saptamana trecuta a fost vineri, testul asta e… vineri.

Macar asta a venit la timp.

Imparte subiectele… cand ma uit pe ele reactia e aproape cu voce tare: adica eu am lucrat la mate nnn ore ca sa-mi dea porcariile astea??? I don’t want to live in this world anymore.

In a doua ora de mate incepe sa ma ameteasca si logaritmi… chestiile alea imi zapacesc mintea. Ma rog. Reactia absolut geniala a lui Alex:  gata, luni dam test din definitia logaritmului. Justificare: am dat test din radicali si din puteri in doua vineri consecutive… ce naiba frate.

Urmeaza ora de franceza… nu e greu de imaginat: ultima ora de vineri. O compatimesc pe profa, pe cuvant.

HA. WEEKEND.

…linistea dinaintea furtunii, saptamana viitoare dau test la religie… si la muzica. Prost e ca… trebuie sa invat la naiba =))) incerc experiente noi. Toti profii s-au pus pe capul nostru anul asta, pe cuvant.

Am cazut de acord sa mergem pana in Sun Plaza ca sa… nu stiu exact ca sa ce. Dar eu am profitat de probabil unicul KFC din oras care are Krushers =P~! La intoarcere in metru m-a abordat o tipa de la BRD. Ma urmareste! Niste abureli despre nu stiu ce card… orice ar fi tata nu va fi de acord, poate o sa citesc pliantul pe wc sau :-? ceva de acest gen. Nasol ca daca ma suna vreunu ma crizez :-l. Citez: inscrierea nu va obliga sa va faceti cardul… hai nu pa’ bune… dar tot ma veti suna, de asta sunt 100% sigura. Ce-o sa-mi placa sa le zic nu. A fost a doua tipa care m-a luat cu cardul… insistenti oameni. Cineva ar trebui sa le mareasca salariu’ de 3 milioane.

In tramvai spre casa era o crizata geniala care vorbea la telefon: cristi spune-i mamei ce ti-am zis… a primit plicul?  A PRIMIT PLICUL ALA? Da, si ce scria? CUM L-A ARUNCAT? Dar nu ti-am zis sa ma suni daca il primeste? CRISTI SPUNE-I CE ITI SPUN EU!!! A primit plicul? DA’ NU-MI PASA DE EA, TU, TU CE-AI FACUT IN TIMPUL ASTA??? CRISTI VORBESTE FMM!!!!!!!!!

… din fericire pentru toata lumea a coborat la piata… si ghici ce, era o blonda.

Ziua tipica nu e chiar foarte diferita de asta… si… nu sunt foarte sigura daca e bine sau rau.

Asta e aproape la fel de epic ca prima expeditie prin toboganul serpuit. Nuuu, e mai tare desi stiu, e greu de imaginat. S-au stabilit pe niste sezlonguri si s-au apucat sa ma dea cu un fel de smac alb scarbos care aduce cu o combinatie nefericita de lapte si paine si care miroase a… hei, nu miroase rau deloc. M-as putea obisnui. Maaama sfanta palarioara alba cu buline rosii ce cald e. Momentul explorarii intinderii de nisip. Poate e un desert sau poate… poate chiar…. daaa, nu poate fi decat un desert. In fata e cam multa apa pentru un desert. La cata atentie mi se ofera as putea la fel de bine sa-mi sculptez singura niste parinti din nisip carora le-ar pasa mai mult de mine decat formelor originale.

Expectation vs Reality

Close enough.

Eu:  mama din nisip, pot sa merg in gigantica cadita cu apa?

Mama din nisip: …….

Eu: hmmm, si tacerea e un raspuns.

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. SFANTA MAMA A ANATOMIEI, BAIETII SUNT NISTE GRESELI TERIBILE ALE NATURII!!!!!!!

De ce ei au chestia aia si eu nu??

Sunt singura de aici infricosata si aparent intrigata de ciudata continuare subtire a burtii, aparent un al treilea picior subdezvoltat?

OAMENI BUNI, CHIAR N-AVETI OCHI??

Se apropie incet o zbarcitura de el si e la modul: oooo uite ce-avem noi aiiiici!

Multumesc…. in sfarsit cineva cu ochi!

—Stop cadru. Ala este…. nu poate fi.

Ba chiar este! Fara sa gandesc prea mult ma duc si insfac prosopul cu oite roz si kaki al pustiului care urmeaza a fi bagat de urgenta in carantina pe motiv de mutatie genetica iremediabila si mi-l asez pe nisip. La putin timp vine pe prosop cu mine… care e problema ta?

Incerc sa imi iau cel mai recent adjudecat prosop si sa fac pasi sau… sa ma tarasc cat mai departe cu putinta.

Fara speranta. Se tine si se tot tine dupa mine. Ce sa spun, tu mergi in doua picioare si eu nu. Ei bine eu sunt un geniu sub varsta de un an, ce-ai de spus? Nimic. Pentru ca nu esti capabil sa articulezi cuvinte. Ei bine nici eu, dar eu gandesc. Aha. Si tu nu vezi in mine decat un fel de vata de zahar imensa si fara bat.  Sau salivezi din alt motiv? Ma sperii.

Back off! —strambare—

Asta ti-a pus capac. Am lasat prosopul si m-am indepartat cum am putut de fiinta aparent atat de interesata de mine.

Da… inapoi la cadita imensa spre care ma apropii incet, dar sigur.  Ceee sfant balansoar e frate aici, parca cineva ar fi spart ceva si ar fi presarat spanac…

Se cheama discriminare si atac la independenta copiilor mici…. de ce?  Pentru ca de-a busilea nu pot sa trec de chestia asta ca sa ajung la cadita mult ravnita si de bine de rau tot la sursa de lapte matern ma intorc grrr.

In 3 secunde ma ia cineva pe sus. RAPIRE, SARITI!

Aaa… stai asa. E tanti cu laptele matern. Un lucru bun a facut si ea la viata ei. Si ala e sa ma duca la apa. NUUUUUU, nu te rog.

Ok, care e explicatia rationala pentru faptul ca, atunci cand ma apropiam de apa, totul era in reluare, iar acum ca am departez cineva m-a dat pe fast forward?? Complot. Complot iti spun.

Acum nu-mi ramane decat sa stau, prajindu-ma precum o felie de bacon ce sunt considerata, sortand firele de nisip alb de cele maronii. Incitarea imi cuprinde intreaga fiinta, extazul imi curge prin vene… Adrenalina este covarsitoare.

— 2 min later —

GATAAAAA…. NU-MI PASA DACA TREBUIE SA FUR ALT PROSOP CU OITE PENTRU ASTA, TREBUIE SA FAC CEVAAAA!

*tink* (asta insemna beculet de idee aprins)

Voi faaaaace… o fortareata impotriva parintilor, unde imi voi cladi o noua viata in calitate de printesa de groapa cu nisip. Voila.

Zis si facut. O adevarata capodopera. As mai face faza cu expectation vs. reality, dar ma compromit singura.

Nu pot sa creeedd… Nu e posibil. ASTA… nu mi se poate intampla MIE. Nu dupa toata munca de aproape 30 de minute. NUUUU.

AGSJGHSDFASDIHAILDYGLSIUUDFYASJGFSAYU

Dupa m-am prefacut ca stiu sa numar oi cateva ore pana sa adorm sunt trezita brutal la ora care nu ar fi trebuit inventata! Sfinte Danonino, nici nu s-a luminat. Tehnic si aparent, eu ar trebui sa ma trezesc plangand si trezind toata casa ca am visat o olita ucigasa, nu mama!!

GAAAAAAAAAAAAH. Lasati-ma sa dorm.

Sa vedem cat de usor ti-e sa imbraci un bebelus care se zbate sa mearga la culcare. Oricat de ciudat ar suna, este o realitate ca pana si bebelusii vor sa doarma in jur de ora 4 dimineata.

Trebuie sa recunosc. I-a luat cateva luni bune, dar in cele din urma a invatat sa-mi puna hainele pe fata si sa nu confunde gaurile pentru maini cu cele pentru picioare. Merita un Danonino. Dar nu-i dau. Asta e pentru trezirea brutala. Defapt… ori mi-a pus hainele bine, ori sunt eu prea adormita ca sa realizez ca eticheta de la bluza nu e babetica.

In alta ordine de idei. M-au pus intr-o masina impreuna cu alte valize cu chestii inutile si dupa o gramada de incercari de a porni, au reusit.

Scaunelul meu de pe bancheta din spate e surprinzator de comod pentru un geniu neinteles trezit la o astfel de ora. Holbarea pe geam la oameni cu fete ciudate nu e o metoda mult mai rapida pentru a adormi decat numaratul de oi. Evident, numaratoarea mea e din 1 in 1, incepand cu 1 si terminandu-se cu 1, gen 1… 1…… 1…….1…………1………………..zZ zZ zZz..

…..batranul McDonald’s avea o ferma…. i a ia ioooo….

……..donald duck este idolul ratustelor…..

..forma de furculita se potriveste perfect in forma prizelor……….

….zZzZZzzZZzZ…

…..v-ati gandit vreodata ca poate verdele nu e verde?…

..ce profunda’s…..’

CE SFANT PARIZEL DE CARE MAMA NU-MI DA E ZGOMOTUL ASTA????

Haideeee…. visam noi cai de a imbunatati viata mea…adica…. a oamenilor. Normal.

Ia sa plang putin.

Inutil. Sunt singura in masina.

MAMA SI CU TATA AU FOST RAPITI DE EXTRATERESTRII CARE VOR CERE RASCUMPARARE COLECTIA MEA DE OI DUNGATE!!!!!!!!!!

Da, nu le va merge.

Acum ca am stabilit acest fapt inapoi la somn.

…..zzzZzZzzz…

Lovi-v-ar varsatul de vant. Acum ca am zis ca nu-mi dau oile dungate reveniti, ai?

Mama tocmai m-a mangaiat foarte afectuos. Ce scarbos. Oricum, e in semn de multumire sigur.

.Z Z z Z…….

|

|

|

…..pooodul de piata s-a daiamaaat…

|

|

|

Cee unde de ce cum??

Mda. Am ajuns oriunde ar fi trebuit sa ajungem.

Nu-mi pasa. Lasati-ma sa dorm.

1…1……1………..1… FEMEIE LASA-MA JOS

Sunt un bebelus agresat.

Deci ca sa recapitulam: am mers cu masina cat sa ma plictisesc pana si de dormit… au impachetat toata casa… acum ma baga intr-un fel de incercare de apartament format dintr-o baie si o camera si cu bucatarie inexistenta.

EVRIKA!

Ne-am mutat. Si mie nu mi-au zis. Si nu-mi vad patutul izolat de mainile si picioarele alor mei lovindu-mi organele vitale, gratie foielilor din pat. Nu-mi pasa.

Iti poruncesc sa ma lasi jos.

Multumesc.

Sa dormim.

AAAAAAAAAAAAAAAAA. MAMA DEZBRACATA. Traumele din copilarie sunt ceva de care nu poti sa scapi. Vazand-o in costumul de la nastere am realizat un lucru….. ar trebui sa-l calce. Dizgratia pluteste in aer. Nu stiu cum o suporta tata. Sau poate n-0 suporta. Hmm.

Destul contemplat ca a pus ceva pe ea dar… tot i se vad cutele. Ma rog.

M-a luat pe sus si m-a dus la plimbare. As putea sa mai adorm daca n-ar face glume intelese doar de ei si n-ar rade zgomotos ca adultii la ele. Nu stiu ce gasesc de ras.

Haideeeeeee lasa-ma sa dorm, promit sa nu mai decapitez papusi Barbie, teeeeeeeee roooooooog……

M-a lasat jos si … ooooooo doaaamne.

ASTA E CEA MAI MARE GROAPA DE NISIP PE CARE AM VAZUT-O IN TOATA VIATA MEA!!!

Paradisuuul…. paradisul exista. Si miroase a alge.

Stiti reclama tampita cu “Zgomotele puternice nu il trezesc intotdeauna. Insa daca scutecul nu il protejeaza cum trebuie, somnul ii poate fi afectat.”? Este o porcarie. In primul rand nu se aplica si la mine pentru ca eu sunt de n+5000 ori mai adorabila ca bebe din reclamasi in al doilea rand zgomotele puternice deranjeaza. SI INCA CUM. Asadar. Am fost trezita brutal de multi oameni care dadeau tarcoale camerei mele, absolut nevinovati si cu niciun scop de a ma trezi. Pretindeti voi ce vreti, dar lista lui Mos Craciun pentru oameni rai nu poate fi pacalita si mai vedem noi cine se va pretinde nevinovat atunci. Am zis.

Desi asadar ca sa ma exprim academic… m-a ridicat din pat provocandu-mi crize de plans si m’a ambalat ca pentru inrolarea la marina. Si m’a dus la o adunatura de oameni care se uitau fascinati si sensibilizati la un copil la granita dintre realitate – unde va cere mancare – si vis – unde  mananca. Deci voi continua prin a zbiera dupa mancare.

Zis si facut. Ma simt mult mai bine. Am mancat. Deci multa lume necunoscuta roia in jurul meu si ma mangaiau/gadilau/luau in brate. Deci parca as fi vreun obiect sfant si au noroc daca ma ating. Ar trebui sa iau bani pe chestia asta. Un chelios a intrat in zona destinata mie de 2 metri patrati. Ma uit urat la el. Il sfidez din priviri. M-a ciufulit. E invidios pe parul meu. M-am uitat si mai urat la el. S-a indepartat. Victoriee.
Nu credeam ca voi fi vreodata fericita sa o vad pe mama.

… si am crezut bine. M-a ridicat de pe canapeaua unde era un fel de exponat sfant si m-a urcat in masina. Pe zi ce trece imi confirm si mai mult ideea ca mama e inamicul aici. Cu putin noroc la o varsta de 2 cifre nu-mi voi aminti nimic din clipele negre traite cand nu eram capabila sa formez cuvinte.

Descoperire: AM O VARSTA DE 2 CIFRE! Am nevoie de o mama mandra care sa se stearga cu o batista depravata in timp ce boceste si spune: cresc atat de repedee! Am 40 de zile in numele bastonului pe care il voi primi la ziua mea de 50 de zile.  Ar trebui sa incep sa-mi scriu testamentul.

Observatii:  mamei ii ies cuie din talpi si poarta o bluza lunga fara pantaloni. Tata i-a furat funda din par papusii Betsie si s-a spanzurat de ea si poarta un sac de dormit negru. Pe mine m-au imbracat pentru marina. Ceva se intampla. Si pare in legatura cu mine. Mi-e mai frica decat atunci cand m-am vazut inconjurata de o ceata de tronuri in miniatura.

Masina s-a oprit. Am realizat un lucru: urasc mirosul bradutilor de masini. Nici macar nu miros a brazi! Deci, de ce sunt brazi??Adultii.

M-au adus la palatul Meu facut cadou Mie cu ocazia zilei Mele de 50 de zile ale Mele implinite. Aceste cuvinte au fost ale Mele, rostite de Mine. Acum ma tine in brate o tanti pe care n-am mai vazut-o. Parca i-as apartine. Posesivi adultii astia… ceva de speriat. Am facut o constatare: toata lumea (multa lume care a venit sa ma idolatrizeze) poarta niste porcarii din plastic ieftin legate cu niste ate desirate. Interesant.

Am intrat in propriul palat si mi-am vazut primii slujitori: niste calai barbosi imbracati in rochii negre cu sclipici. Prima sarcina: scapati de mirosul de aer inchis in stare de putrefactie din resedinta mea regala si inrolati-o pe mama la curatenie avand in vedere ca,  judecand dupa tinuta, a venit sa participe la casting.

Un calau m-a luat foarte grijuliu de la tanti necunoscuta si se apuca sa ma dezbrace. PERVERSULE. Da’ nu in publiiic…. unde mi-e intimitatea?!

Blasfemie.

Sa vi se taie capetele tuturor.

Si se apuca sa ma spele. Inutil. Eu stralucesc de curatenie. Ceea ce nu pot afirma despre barba lui, in care mi-e frica sa ma gandesc ce as putea gasi.

Am uitat sa mentionez ca am zbierat si plans si tipat tot timpul de la intrarea in palat pana la violarea grava a intimitatii.

Stupidul ajunge la alt nivel. Niste marionete in rochii negre dar fara sclipici au inceput sa knte muzica de mosi in timp ce acela dintre ei cu slipici rostea incantatii. Apoi s-a intamplat ceva neasteptat pentru care multi isi vor pierde capetele.

Ala m-a luat si a incercat sa ma inece. Nu pot sa spun cu cati decibeli plang. Acustica din palat nu e de partea celor care se holbeaza la cum sunt inecata.

Inainte sa-mi dau seama am fost scoasa din apa. E ca la dentist, trece repede.

Iar m-a bagat. As dori sa te hotarasti. Multumesc.

Acum m-a scos. In minisecundele de sub apa am elaborat o teorie: astia ma cred vrajitoare si imi dau iluzia inecarii ca sa marturisesc.

Sunt iarasi sub apa.Asta trebuie sa fie.

Simt contactul cu aerul. IN REGULA, EU I-AM SMULS CAPUL OII ATARNATE DEASUPRA PATULUI MEU, EU AM FOST, DOAR INDEPARTATI-MA DE CAZAN!!

A meers Sfinte Premergator, a mers!

Cel cu sclipici m-a dus intr-o camera secreta. O fi temnita pentru vrajitoare. Arata asemenator. Dar pare mai degraba un laborator malefic. Imi place, vreau sa raman sa ma joc cu vinul.

Mi-a picat fisa. Ei vor sa-mi spuna mie ca dupa ture nu beau vinul?! Blasfemia tripla, cvadrupla si alte adjective pe care nu le cunosc! Cred ca nu mai am ce capete sa tai, asa ca voi incepe sa tai alte parti ale corpului.

Dupa lungi porcarii la care m-au plictisit sa plang m-au dus IN SFARSIT acasa. Si totul a fost perfect, noaptea a fost minunat de neperturbata de zgomote puternice sau de un scutec care nu ma projeteaza cum trebuie.

Insa perfectiunea este distrusa a doua zi cand femeia necunoscuta care tot apare in viata mea curenta ma duce sa-mi faca baie cica.

Si m-a bagat intr-o cadita in care probabil de obicei isi tine rufele curate. Ceea ce este si mai rau: trebuia sa impart cadita cu tot soiul de obiecte stranii. In primul rand exista pe-aici: orez, grau, alte genuri de seminte neidentificate (cel mai probabil nutline), menta, marar (furate din gradina cuiva), ardei iute (???), o verigheta urata (asemenatoare cu zgarda catelului meu din jucarie), un banut (astia se cred la fantana de-aia care indeplineste dorinte), oua (???????)(Credeam ca sunt singurul pui de-aici…. cand a avut timp sa cloceasca altul?) (Trebuie inlaturat.), o buruiana verde inchis care aduce cu spanacul uscat si care pute). Concluzia logica este: VOR SA MA GATEASCA. De unde stiu? In afara de ingredientele suspecte i-am auzit spunand ca mai trebuie sare si lapte si miere. Credeam ca mama incearca sa-si imbunatateasca laptele, dar nu. Ea crede ca imi place. Trebuie sa invat sa ma stramb mai bine.

Spre dubla mea surpindere, nu m-au mancat si din ou nu a iesit nimic. Am iesit de acolo mirosind ca mancarea nereusita a mamei. Din aceasta experienta am de invatat un singur lucru: cand voi avea un prieten, NU este indicat sa il aduc acasa sa manance ceva gatit de mama…

Melodia aia nenorocita ma adoarme. Uite un tavan mai normal… mda. Am de gand sa adorm si sa ma trezesc cat mai tarziu cu putinta. Asa o sa evit dragalasenii, rozul dezgustator al camerei si laptele mamei care arata cat de putin productiva este.”

[...zile si nopti de-a randul au trecut si copilul crestea, se dezolva armonios si...

--stop cadru--

...zile si nopti de-a randul au trecut si parintii vedeau cum copilul crestea, se dezvolta armonios si... evident ca nu era asa. Ba mai grav, boracelul din poveste era nevoit sa stea si sa asculte fara nicio sansa de a articula vreun cuvant cum parintii se chinuie sa-i gaseasca un nume ca de, abia stia el daca e fata, baiat sau animal, dar sa stie parintii chiar inainte de nastere ca sa se pregateasca cu zgarda cu nume...]

Uitaaati-va la copilasul asta dulce. Asa dulce, adormit, cu corzile vocale in repaus total si neperturbat de orice… stiu si eu… atac al vreunei cete de olite.

Asta pana cand ma-sa se gandeste ca a dormit prea mult si trezeste copilul. De ce? Ca sa-i umble stomacul cat o sarma cu Milumil Nutritie Echilibrata.

In astfel de momente corzile vocale se activeaza subit intr-un instinct de aparare si ataca urechea externa, mijlocie, interna si pe restul de urechi nedescoperite inca. Matematica pura. Da.

Deci m-a trezit intr-un mod brutal si de neconceput. M-a atins. Va plati cu prima ocazie. Jur pe pampers. Nu-ti doresti sa-mi incalc juramantul. Zic si eu.

Sa mai plang putin. Da.

NU!

A inteles ca mai am nevoie de Milumil. Cineva sa ma bage inapoi in burta ei va rog.

Deci pur si simplu… VREAU NISTE ARIPIOARE PICANTE!!! 15 mii de sortimente de lapte cu 17 mii de vitamine si proteine si alte idiotenii oameni buuuni! Cui ii trebuie?! Nu mie. Sunt mai presus de astfel de lucruri.

————-milumil scarbos————-

Deci s-a trantit intr-un fotoliu cu mine cu tot si vorbeste cu chelios.

Baba: Deci ce nu ii dam?

Mos:  Nu te-ai hotarat inca?? Eu fac totul in casa asta.

Copil: aaaa a ma da [Asta e prima oara cand incerc sa scot altceva decat zbierete pe gura. Suna la feld e bine ca muzica Rebeccai Black] [in traducere: baaaa fiinta cu capul lucios ca un fund de bebelus... de ce naiba te miri??]

B: awwwww

M: aw? Ma rog. Ce zici de Charlie?

B: Nu. Taylor.

C: babu gaci [imi spune si mie cineva daca sunt fata sau baiat?????]

M: Decat Taylor mai bine naomi.

C: guuuuuuuuuuuuuuuu [acum chiar ca nu mai stiu]

B: sper sincer ca asta nu a fost un da.

M: nu pot sa cred ca suntem de acord

B: eu nu pot sa cred ca ai recunoscut

M: acum nu pot sa cred ca mi-ai dat indirect dreptate

C: MUGA [STOP THIS]

B: Virginica

M: Steluta, sa fie in tema

C: mugugagagigiiii [sunt fata, baiat sau vaca? hotarati-va...]

B: nu de fata cu copilul!

M: defapt n-am spus nimic gresit, cand vreau sa te injur o fac pe fata iubita mea

B: iubita sa zici lu’ amanta-ta ca la mine nu-ti merge

M: parca ai fi mama

B: ce n-as da sa fiu cu mama

M: ce n-as da sa fii cu ma-ta

C: <plans> [Am facut pe mine.]

B: uite la bebe… ce afectat e de cat de badaran esti.

M: uite la tine… ce bine mimezi ca-ti pasa.

C: <zbierat> [Ma schimba si pe mine cineva ?!]

B: superi copilul fiinta mitocana

M: sa ne amintim aici cine il tine in brate impotriva vointei sale

C: <doar plans> [chelia permite oxigenarea creierului]

B: gata spectacolul… la culcare

C: <zbierat iar> [VREAU PAMPERS NOU]

B: haaaai… ar trebui sa dormi la ora asta

C: <ffff zbierat> [TIE TI-A MURIT NEURONU DE NEFOLOSINTA FEMEIE??? ABIA ASTEPT SA MA CULC CA SCAP DE VOI DOI... DA VREAU SA FIU SCHIMBAT!!!! .... to do: de la 1 an merg la sala si ii arat eu.]

Inapoi in cusca. Inca raman la parerea mea ca ar fi trebuit sa dorm toata ziua asta si sa ma trezesc acum sau ceva. Fir-ar ea de baba cu milumil-ul ei cu tot…

Brusc, simtind chemarea destinului, am devenit:

“

S-a prins de mine…

… pe bune!

Nu ma crezi?!

*%&*#

…razbunarea geniului.

Dar revenind la vocatia descoperita inca de la frageda varsta de cateva zile. Ceva atat de inedit… neasteptat… scuza pentru care nu stiu mai mult adjective este faptul ca am o inclinatie naturala pentru  latura de real. De unde stiu? Din primele momente am fost capabila sa determin numarul de pedozoogay din jurul meu. Am parcurs un algoritm dificil. Da.

Este… un fel de chestie care habar n-am ce e. Seamana cu un tron. De-asta e asa sus. Un tron cu… o gaura in mijloc?! Recapitulam: un tron cu o gaura in mijloc pe varful unei cladiri. ASA DECI!

Nu, nu-mi spune nimic.

Am o pana grava de genialitate in clipa asta.

M-au bagat in cladirea cu cel de sus… tronul.

SUNT ATACATA DE O GLOATA DE TRONURI MICI CU CULORI VARIATE SI CU GAURA LA CENTRU!!! SUNT PESTE TOT!!!

Fac o criza de plans in momentul asta.

A pronuntat cuvantul ‘olita’. Olita ca… o oala mai mica? Prea complicat. De ce nu-i spunem mai bine: monstru dezgustator mancator de funduri de bebelusi/ instrument de tortura/ aparat fara optiune de tragere a apei/ ………../ emanator de gaze radioactive dupa ce a mancat fund de bebelus sau alte multe optiuni pe care nu le mai pomenesc pentru ca deja insir de 5 minute definitii din DEX si nu mai am apa in mine.

Bleah. Monstrul din olita s-a dat pe wc-uri. E reprezentata cat se poate de realist pe un perete o creatura cu fata tampa si acoperita partial cu ghemotoace de blana scuipate in prealabil de o pisica stand pe un tron mai mare cultivandu-se.

Sub fata tampa se ascunde raul pur. PUR iti spun.

M-au pus in fata a doua olite de culori dezgustatoare: una roz si una si mai roz. Vor sa aleg. Am facut pe mine. Asta ca sa le arat cat imi pasa. Da.

Au ales o a treia varianta: cel mai roz dintre rozuri. Adorabil, ce sa zic. Daca ei isi inchipuie ca o sa ma apuc sa incalec chestia aia inainte sa fi implinit 1 an le-am subestimat deficitul de inteligenta. ASTA este si motivul pentru care niciun bebelus care se respecta nu urca pe oala fara lupta. De ce Sfinte Milumil nu pricep adultii detalii atat de evidente…

M-au cocotat in masina. CU CE-AM GRESIT?? Abia m-am nascut in numele premergatorului. M-au pus sa ascult City FM. Pacatul stramosesc. Se razbuna pe mine pentru pacatele lor! Asta nu are niciun sens. In cele cateva zile de viata am constatat ca multe lucruri nu au sens. De exemplu: de ce ei au par si eu nu?? Desi adultu’ mare si butucanos de la volan are un inceput de chelie. Constatare: la nastere si la moarte n-ai par. Intre timp cultivi multe chestii pe/in cap.

Pfoaai… casa dulce casa. Da’ stii cum? Foarte dulce. Prea dulce. Ma face sa vars. O camera cu pereti roz si decoratiuni roz si chestii impaiate roz si moi. O sa vars.

M-au pus intr-o cusca. Chestia asta are gratii. Chestiile astea nu ar trebui sa fie interzise?

I mean…

yup.

Deasupra mea graviteaza niste vaci si oi spanzurate de-o  stinghie de-aia cu care se manevreaza papusile. Si isi canta de mila.

Melodia aia nenorocita ma adoarme. Uite un tavan mai normal… mda. Am de gand sa adorm si sa ma trezesc cat mai tarziu cu putinta. Asa o sa evit dragalasenii, rozul dezgustator al camerei si laptele mamei care arata cat de putin productiva este.

Pe cuvantu’ meu… la cati bani primesc din donatiile prostilor cu multi bani, ar putea investi intr-un tavan care sa nu arate ca o podea. Si se mai intreaba de ce plang bebelusii cand se trezesc. Pentru ca vad tavane nasoale. De-aia. Inca un mister dezlegat de geniul de…. cred ca am implinit deja cateva zile. Cred ca am cute peste cute. Sau alea erau la cearsafuri. Detalii.

Intamplarea face ca s-au intamplat multe cat am dormit. Sau am pretins ca dormeam. Subconstientul era activ. Ha. Si ma credeau copil denaturat ca dorm prea mult. Asta e doar pentru ca nu-mi place sa vad tavanul urat cand deschid ochii.

Trecand peste. Una m-a agatat de ea si m-a pus la aia cu fata de maica Theresa in brate. Care iar ma privea specific. Apoi… a inceput sa ma inveleasca in niste chestii… ce sunt eu, sarma? Asa e cand esti ceva mai mare ca burta din care ai iesit… toti te confunda cu carnea tocata. Tocata la creieri, poate. Asta trebuie sa fie. Poate nu sunt atat de inceti la mansarda pe cat credeam.

Ba da, sunt.

Stai ca iar m-au luat pe sus. Nehotarati adultii astia. Sau or fi deja zombii la ce varsta au… ar explica multe. Deja capat rau de inaltime… aerul e mai rarefiat aici si temperatura a scazut cu 0,0006 grade celsius. Geniul loveste din nou.

Tot facand eu remarci inteligente pe care ei nu le-ar intelege m-am prins ca m-au scos dintr-o cochilie mai mare, colturoasa, pe care scrie ca-i spital. De neuropsihiatrie, poate. Deci pe-aici e ciudat. Sunt mai multi giganti ca astia care se tin de mine. Mai sunt si niste ciuperci imense si verzi. Cineva sau ceva tocmai a scos un sunet un sunet de-ala ca pe stadion cand mai da cate un soldatel cu mingea in plasa. Cum suzeta mea ii zice… VUVUZELA MA. Aha. Idiot sport. Disperati cu vuvuzele. Hei uite. O masina luat in brate alta masina. Macar au oprit vuvuzelele. De cand soldateii se iau in brate dupa meciuri? Acum se bat. Macar e mai aproape de realitate. Maica Theresa mi-a pus mana la ochi. Parca as vedea un film porno nu alta.

Deci m-au suit intr-o masina. Ma misc. CUTREMUR, SARITI! Momentul sa tip putin ca nu mi se pare ca pricep gravitatea situatiei. Adulti prosti.

5 min later

M-am plictisit sa plang si aia sa ma strige ma-sa intr-una. Si inca ma misc. Da’ mult mai dureaza.

Constatare: am facut pe mine. Ok, care e problema lor de ma privesc asa sensibilizati? Mi-am dovedit controlul asupra vezicii… din nou. Si ei sunt gen “awwwwwwwwwww”. Viata era mai simpla intre stratele de grasime de pe peretii unei burti…

Deci m-am plictisit… ma apuc sa cant.

“un pedofil… se legana… peee o panza de paiaaanjen

Si pentru caa… nu se rupeaa… a chemat si-un zoofil.

2 pedozoofili… se leganau… pe o panza de paianjeeen

Si pentru caaa… nu se rupeaaaa… au mai chemat si-un…

…pe babetica mea, nu-mi iese masura. Urmau sa cheme un gay. Si vor fi fost 3 pedozoogay. Pedofil? Gay? Gradina zoo? Te-ai prins?

Nuuu?!

Esti tampit.

Pentru numele idolului meu Donald Duck… parca m-ar duce pana la Disney Land ala de pe Luna de care nimeni nu stie si pe care il voi construi cand voi deveni ambasadorul din Massachusetts. Am scris numele corect fara gugal, ura pentru mine. Si daca nu voi fi ambasador, sigur imi voi indeplini visul de a fi incalzitor de cremvursti pentru hotdogi la restaurantul din Ikea. Mi-e foame. Femeie, fa-te-ncoa’.

|

[nu e foarte productiva fiinta asta]

|

Better now.

Hey, uite un q7.  Cand mi-oi lua carnetul va fac pe toti ca prea ma ofticati.

Rabla in care m-au urcat s-a oprit. O cutiuta amuzanta isi schimba culorile. Stai asa ca am ajuns in club. Da’ eu de ce nu stiam unde ma duc astia? Nu i-as fi lasat sa ma impacheteze in orice. Am 4 membre (cu un numar de degete inca necunoscut) si nu mi-e teama sa le folosesc.

Deci era prea frumos ca sa fie adevarat. Au plecat de langa cutia cu luminite. Culoarea verde are o semnificatie speciala pare-mi-se. Fac pariu ca grasu’ de la volan isi aminteste de luminita verde de la telefoanele de pe vremea bocitoarei care cand se aprind e semn ca va urma un mesaj vocal. Grav pentru el e cand mesajul e de la soacra-sa. Saracu’ gras…

Ia ca s-a oprit masina. What the…

Brusc, simtind chemarea destinului, am devenit:

…

Ce naiba tot spun aici?!

Era o zi (sau noapte, ma rog) dintr-un… anotimp. Doctorii behaiau, niste maimute plangeau si neoanele nu ma lasau sa tin ochii deschisi.

I-am deschis. M-am vazut intr-o oglinda. Arat ca o bila de carne tinuta cu capul in jos. Doctoru’ tocmai mi-a dat o palma. Nici nu stiu daca ar trebui sa-l numesc gay, pedofil sau zoofil. Ia sa plang putin. Asta ar trebui sa mearga.

E o gloata de pedozoogay in juru’ meu. Ma studiaza ca pe o bila de carne fara sentimente. Astia au impresia ca nu sunt in stare decat sa plang. Actually…  partial adevarat. De ce? Nu m-am prins eu inca ce sunt defapt, dar sunt sigur de un lucru: sunt prins intre limitele corpului.

Si incercuit de obsedati… ma rog.

Pedozoogay-u’ m-a pus in bratele unei tantii care se uita la mine cu ochi de Maica Theresa. Ma sperie. Femeia aia m-a numit mama. Pe bune! M-a luat cu “mami”! inteleg, era cam greu pentru mine sa descopar daca sunt fata, baiat sau animal, dar credeam ca eu sunt ala abia fatat… lumea e ciudata.

Concluziile logice:

1. sunt fata… nici nu stiu daca ar trebui sa fiu fericita.

2. sunt mama. abia astept sa profit de asta.

Dezaxatii astia m-au bagat intr-o colivie. Poate daca plang ma scot de aici. Here we go.

5 minutes later

….doctorii din Romania…

10 minutes later

Sunt simpatica cand ma comport de parca as sti cat timp a trecut, nu? Nu sunt simpatica ca ma prefac ca stiu sa numar, defapt? Ba da. Dar pe ei nu-i intereseaza. Eeexact pedozoogay-ilor. O copila adorabila plange intr-o colivie si voi jucati popa prostu’ in timpul serviciului.

Exist de circa 10 minute. Adorabilitatea mea creste cu fiecare apreciere a minutelor. Deja am probleme adolescentine grave… fac pe mine. Cine zice ca bebelusii n-au control asupra vezicii?

&%#&^@… Toata lumea. Ia sa mai zbier putin.

A venit la mine una cu moaca de bocitoare si aparent din orientu’ indepartat unde cei imbracati in alb poarta doliu. Si pentru oricine care se intreaba de ce ar sti eu asta… well… pacatul stramosesc… cine stie cum or fi aflat ai mei de asta. Bocitoarea m-a atins cu mana ei stafidita. Yucks. Acum am observat o bratara la mana. Acum inteleg totul.

SUNT INCHISA IMPOTRIVA VOINTEI MELE INTR-UN LAGAR DE EXTERMINARE PENTRU FIINTE ADORABILE

Totul capata sens. Nu m’as mira sa ma gateasca in curand. Doar am gust bun, ce eu sunt fraiera? Asta e motivul pentru care stau permanent cu degetul in gura. Asta e ceea ce adultii nu stiu si nu pot intelege. Eu macar sunt limitata de corp. Ei sunt limitati de creier. Aha.

Baba aia m-a luat pe sus si m-a pus intr-o chestie cu apa. Stiam ca am avut dreptate. Stiam. Totusi speram sa apuc sa pun o fusta mini pe mine. Si sa-mi vad si altceva in afara de varful burtii de care e raspunzator sigur tot pacatul stramosesc. Viata nu-i cinstita. Si lumea mai zice ca adolescentii sunt aia care se plang ca nimeni nu-i intelege. Asta doar pentru ca pana atunci nu sunt contienti de necin….noncinsti… am nevoie de un DEX. Nu mai avea loc in burta la mama. Ai fi zis ca ar trebui sa aiba la cate prostii a bagat in ea in timpu sarcinii. Eu eram stomacul, intestinele si ficatul ei pe acele 9 luni. TOATE s-au intors impotriva mea. Asa grait-ai eu, printesa de colivia nr 1846B.

Inca n-am verificat daca am vreun deget in plus. Sa zicem ca au verificat ei.  Si daca am si nu mi-au zis? Daaar daca n-am? Totusi daca m-am scapat singura de degetul pe care il tot rodeam? E nasol sa gandesti. Poaaaate ca istinctiv m-am scapat de degetul in plus. Sunt un geniu in varsta de 20 de minute. Un geniu de 20 de minute care urmeaza sa fie facut omleta de cordon ombilical. Ciudate gusturi au adultii astia.

Baba asta inca se tine de mine. Simt un ciudat dispret pentru ea. Eu nu voi fi asa. Cand va veni vremea, voi imbatrani frumos. Am inceput deja… Doar sunt un geniu de 25 de minute…

Si poate cine stie, o sa apuc sa-mi vad picioarele… Bocitoarea m-a luat si m-a pus inapoi in colivie. Unde m-a lasat muult timp. Daca nu mi-ar fi atat de somn m-as sinchisi sa fiu adorabila si sa zic interval de timp. Daar o sa trag pe dreapta visand la momentele cand voi avea un q7 cu care sa trag pe dreapta.